Ne-poezie

de-a lungul brațului isteric
știrbit și neclătit
să-mi las dorul
și să te țin la sân
pe tâmplă și în rând
vom fi vecini de moarte și-ntuneric
valsând într-un aparent dezgust
cu guri întregi de șoapte și mirare
purtând în coate valuri

__b8ff442745252_06d0f8b439_3-post

+Jurnal de aproape 23 de ani

M-am îndrăgostit. Din nou. Nu știu cum am reușit. De fel, îndrăgosteala mă ține două zile. Sper să bat recordul de data aceasta 😀 Cred că este de la sine înțeles că-l văd minunat, sublim, întreg, nemuritor….că-mi pare că-l știu de înainte de a fi. Când respir simt că mă sufoc cu fiecare cuvânt pe care mi l-a spus 🙂

Astfel, vă voi chinui cu poezii proaste până trece (poate nu) tumultul acesta 😀

6 gânduri despre “Ne-poezie

Lasă un comentariu